Luna Neagră (Lilith)

 

 

  Din perspectivă astronomică, Lilith este un punct virtual reprezentând al doilea focar în cadrul elipsei pe care Luna o trasează în jurul Pământului, în vreme ce primul este ocupat chiar de Lună.

La nivel astrologic este foarte greu să spui că ai înţeles exact care sunt semnificaţiile lui Lilith sau ale Lunii Negre, oricât ai citi despre ele,  acestea mai degrabă se intuiesc, prin observaţie directă, personală. Există, se ştie, o întreagă mitologie a acesteia, care a putut căpăta interpretări dintre cele mai paradoxale. Cel mai important mit este însă cel care ne-o arată sub chipul primei femei create de Dumnezeu, care se răzvrăteşte în faţa lui Adam, nedorind să fie „sub” el, din nici un punct de vedere, pornind însă, măcar aparent, de la aspectul sexual. Totodată se răzvrăteşte şi faţă de statutul pe care i l-ar fi conferit un dumnezeu asimilat masculinului, unul de inferioritate.Astfel, ea pleacă din aşa-zisul rai, şi nu poate fi readusă în el, iar Dumnezeu o creează, drept înlocuitor, pe Eva, de data aceasta reprezentând arhetipul femeii supuse, obediente. Mai mult, însă, Lilith ia cu ea şi secretul cunoaşterii, al tainei divine, nu se ştie cum aflat, drept pentru care se transformă în ceva incomod, care nu poate fi controlat. Unele descrieri o identifică cu şarpele biblic, iar Cabala o vede drept unul dintre cei şapte demoni.

Este de specificat că în ebraică există mai multe cuvinte care înseamnă Dumnezeu. Mitul facerii pomeneşte despre Elohim, care înseamnă divinitate plurală şi are o radăcină masculină şi una feminină. Se spune, iniţial,  în mitul facerii, că Dumnezeu a creat omul după chipul său, ca bărbat şi femeie, deci că El reprezintă principiul androgin, sau reunirea contrariilor. În consecinţă şi creatura, omul, ar trebui să fie androgin. Ulterior însă, se pare că datorită suprapunerii unei noi influenţe cultural-religioase căpătând întâietate în Israel, este introdus, prin cuvântul Iavhe, imaginea unui dumnezeu masculin sau dumnezeu tată, iar Adam, sau bărbatul, este înfăţişat ca fiind primul creat, din a cărui grozavă coastă a fost făcută, apoi, Eva. Mai mult, şi descoperim acest lucru răsfrânt azi cultural la persoanele de rând, prin exprimarea adoptată, se spune doar despre Adam că reprezintă omul, în vreme ce Eva este, pur şi simplu, sau doar,  femeia, ca şi cum acest substantiv ar desemna altceva, cumva subuman.

Nu voi insista, se poate divaga la nesfârşit pe această temă. Dacă este să ciulim urechea la ecouri îndepărtate ale istoriei, luând chipul legendelor, descoperim că la începuturi societatea omenească s-a aflat sub dominaţia matriarhatului. La un moment dat însă s-a întâmplat ceva şi lucrurile s-au inversat. Probabil că şi miturile au fost înlocuite ca urmare a acestui fapt, spre a justifica noua postura a bărbatului, cea de conducător.

Odată cu instalarea la putere a patriarhatului, prin pârghiile religiei, femeia a fost „retrogradată” în postura fiinţei care trebuie să stea în urma bărbatului, a devenit Eva. A devenit Eva însă, undeva, la nivel inconştient,  a continuat să existe teama faţă de „întâia femeie,” Lilith, femeia nesupusă, femeia cu putere şi cunoaştere, o frică combinată cu respect.

Sistemul de gândire dezvoltat de biblie, dar şi altele, asociază femeii, cea prin care „s-a căzut în păcat”, noţiuni precum slăbiciunea şi boala, dar, evident, şi ispita. Ispita o constituie chiar sexualitatea acesteia, pe care, pentru a o controla, o condamnă, decretând că singurul său rol este de a procrea, în vreme ce consideră menstruaţia drept ceva urât, murdar.

Bărbatul marginalizează femeia, prin legi drastice,  însă ea rămâne principala lui sursă de fascinaţie şi atracţie. De fapt, ceea ce îl sperie este propria lui dorinţă, propria lui instinctualitate, pe care şi-o simte potenţată de femeie, iar aspectul feminin reprezentat de Lilith înseamnă pentru el culmea atracţiei, dar şi a nesiguranţei.Pe aceasta o face vinovată pentru ejaculările sale nocturne şi îşi creează o imagine în care femeia absoarbe măduva lui.

A existat la un moment dat chiar o aşa-numită „legislaţie a vrăjitoarelor” scrisă de doi călugări, aprobată de către papă, conform căreia în majoritatea cazurilor femeia este animată de porniri şi pasiuni, iar dragostea şi ura se nasc din dorinţele corpului. Femeia este mai sensibilă corporal decât bărbatul, este neputincioasă sexual, mincinoasă şi incitantă. Din punct de vedere spiritual, ea este primitivă, uşuratică, superstiţioasă, uşor influenţabilă, una peste alta, „un animal imperfect.”

Evident, primitive au fost minţile care au putut elabora o asemenea concepţie, însă  ea a dominat atâta amar de vreme viziunea omenească. „Valorile Tatălui” au fost atât de hotărâtoare pentru femei, încât ele nu au mai încercat să îşi creeze valori proprii. Şi-au înăbuşit natura feminină, au devenit nişte bărbaţi în haine de damă, stabilind greu relaţii între ele, numai cu aprobarea părţii masculine, şi chiar invitând bărbaţii să le desconsidere feminitatea, de care încercau  ele însele să nu fie mândre.

Deci iată la ce s-a ajuns, din cauza unei gândiri deformate, întâlnirea bărbatului cu femeia nu se putea desfăşura decât pe o fâşie îngustă a posibilităţilor de comunicare, căci el căuta femei doar pentru rolul de mamă, sau care să nu se întrebe asupra faptelor lui, pentru că valorile lor erau preluate din „recunoaşterea tatălui”.

Simptomatic, idealul pentru femei devine, de la un punct încolo, fecioara Maria, adică femeia care nu există de la brâu în jos. Ajung, deci, să îşi nege, să îşi reprime sau chiar urască sexualitatea. Iată cum s-a scris istoria, din cauza unei povestioare care a prins teren tocmai fiindcă s-a născut ea însăşi în mijlocul unei societăţi primitive, dar aceasta a antrenat, astrologic vorbind, semnificaţii importante

Revenim deci la Lilith sau, poate, la şarpe. Acesta îi spune cuplului primordial că dacă vor gusta din fructele unui anume pom vor dobândi cunoaşterea. Şi chiar aşa se întâmplă. Şarpele-Lilith nu minte, deci, şi înţelegem, deducem, că el însuşi deţine cunoaşterea, că a gustat, înaintea lor, din fructul oprit. Şi n-ar fi gustat dacă nu ar fi fost lăsat.

Totuşi, Lilith este alungată şi blestemată de dumnezeul-bărbat. Blestemată pentru că ştie? Aşa s-ar deduce şi în acest caz nu ne mai putem gândi la un dumnezeu, al poveştii, drept. Ştie, se pare, care este numele „Dumnezeului adevărat şi viu”. Oare să fie al acelui creator care a stabilit de la început egalitatea bărbat-femeie, altul decât ulteriorul, care se substituie, în condiţii misterioase, primului şi îşi instalează hegemonia pe Pământ, stabilind totodată rolul conducător al bărbatului?

Lilith deţine cunoaşterea, însă plăteşte pentru acest lucru. Ea este alungată din rai, iar din dumnezeul complet, bărbat-femeie, cel după care al cărui chip a fost făcut omul, este exclus, de dogmele patriarhale,  aspectul feminin. Astfel, nu vom mai avea parte şi de o divinitate-Mamă, ci doar de o divinitate-Tată, pentru că aşa a vrut curentul dominant religios, însă care să fie realitatea?De aici-încolo avem cale liberă pentru interpretări. Să vedem care sunt câteva dintre semnificaţiile lui Lilith, pornind de la acest mit însă nu numai.

Pentru că tot îi spunem şi Luna Neagră, nu este greu de dedus că Lilith a fost asimilată ideii de întuneric, la fel ca şi, prin extensie, pentru multă vreme, partea feminină în întregime, misterele ţinând de aceasta.  S-a ajuns chiar la conceptul de iad, în sensul şi de zonă psihică a încercărilor, interioare, crunte. Vedem că miturile occidentale, preluându-le pe cele din Vechiul Testament, încearcă să minimalizeze rolul vindecător al întunericului, şi ignoră faptul că drumul către mântuire trece prin infern. Desigur, este vorba de conotaţii metaforice, căci ne referim la infernul propriilor trăiri sau al propriilor greşeli, cu consecinţele pe care le aduc, dar fără de care de cele mai multe ori nu ajungem să vedem adevărul, soluţia, sau nivelul următor de evoluţie.

Am vorbit până acum de interdicţie, discriminare, blestem etc. Am vorbit şi despre gândirea îngustă, restrictivă, părtinitoare, dar şi despre frică, atracţie, ispită. Toate acestea au legătură cu Lilith. Să reţinem un aspect extrem de important, în acest context, Lilith înseamnă „a blestema ceva pentru care ai fost creat”. Locul unde este plasată Lilith în astrogramă dezvăluie un aspect pe care refuzăm să-l integrăm, pentru că ne ruşinăm de el. Totuşi, dacă nu facem acest lucru, vom rămâne, cumva. infirmi, incompleţi. Există pentru fiecare o „lege” ce trebuie încălcată, fiindcă această încălcare se va dovedi, cândva, aducătoare de libertate. Lilith ne arată ceea ce reprimăm, desconsiderând, după cum ne arată ceea ce ne înspăimântă. Tot ceea ce nu înfruntăm însă ne va chinui, tot ceea ce, dintr-un motiv sau altul, nu vrem să admitem despre noi, poate căpăta proporţii grave, chiar fatale.

Locul ocupat de Lilith în astrogramă indică dorinţele noastre cele mai acute, dar, poate, şi cele mai ascunse, fructul oprit după care tânjim, ceea ce ne roade, ce ne arde, dar şi ceea ce ne opreşte în a vedea mai mult. Talentul nostru real poate ţine exact de ceea ce ni se pare cel mai greu de atins, sau cel mai ruşinos de făcut. De cele mai multe ori, suntem obligaţi să ne comportăm altfel decât simţim în străfundul nostru din cauza cutumelor sociale cărora ne supunem, iar Lilith ne va sancţiona pentru nesinceritate. Într-un fel sau altul va crea modul în care să realizăm, cel puţin de câteva ori în viaţă, că ne minţim, sau că vrem cu totul altceva decât ceea ce susţinem în faţa celorlalţi. Şi dacă, deşi ne atenţionează că procedăm greşit, noi persistăm în ipocrizia noastră, ne va „pedepsi” prin situaţii de viaţă uneori halucinante.

Da, Lilith are de-a face, într-adevăr, cu instinctualitatea, mergând până în latura sa perversă,  cu erotismul, cu pasiunea, dar şi cu dragostea. Cu Lilith ne putem întâlni prin intermediul altui om şi aprinde un foc imens în noi. Ardem, pulsăm de dorinţă şi suferim de gelozie. Ne îndrăgostim, „ne pierdem capul,”, dar, într-un fel, creştem. Învăţăm să riscăm, învăţăm mai ales să ne depăşim limitele. Iubind, descoperim fragilitităţi incredibile, acoperite de platoşe false, ţesute chiar în vieţi întregi, suferim poate, dar avem şansa de a vindeca răni nevăzute, vechi, sau adânci, tot astfel după eliberatoare se pot dovedi şi supărarea, tristeţea, ura, descărcările de furie, sau alte sentimente ori manifestări pe care le activează Lilith în noi.

Lilith ne fugăreşte în evoluţie, aduce nelinişte şi mişcare, ca să ne trezească din letargie. Este vocea tainică care ne spune unde ne păcălim, unde ne ascundem, ce dăm la spate şi ce ne provoacă dezechilibru. De multe ori, dizarmonia apare exact în locul pe care încercăm din răsputeri să-l controlăm. Când ne „protejăm”de sentimentele noastre, de fapt ne condamnăm, creăm în interior o tensiune care va deveni la un moment dat explozivă, insuportabilă şi pe care numai o minune, probabil, ne mai poate arăta, într-un ultim ceas, cum s-o gestionăm.

Avem nevoie de remitologizare, de aducerea Dumnezeului-Mamă în conştiinţa noastră, pentru a ne apropia de întregime.Bărbaţii trebuie să-şi (re)descopere sensibilitatea, să-şi admită latura emoţională şi chiar să şi-o cultive, iar femeile să-şi descopere universul propriu, ceea ce le face distincte şi le aduce incomparabilul farmec, renunţând la a concura cu bărbaţii sau a-şi însuşi modelul de reuşită al acestora, care, vedem, se clatină tot mai tare, pentru că ţine foarte mult de rigiditate.

Lilith a fost asociat şi cu femeia-vampă sau femeia fatală, uneori cu femeia de moravuri uşoare, sau chiar cu femeia-diavol, de fapt cu femeia care sperie prin puterea ei, având mult de-a face cu sexualitatea, manifestată debordant. Bărbatul slab cedează în faţa acesteia, însă orice bărbat poate deveni slab într-un moment sau altul în faţa laturii obscure a femeii, care exercită un mister fascinant şi aparent periculos asupra sa, pentru că este exact chemarea părţii pe care o reprimă în el, sau a unei părţi pe care refuză s-o dezvolte.

Lilith, într-adevăr, poate însemna seducţie în tema astrală, mai ales pentru un bărbat, dar nu numai prin ceea ce declanşează în tine un om, ci şi prin orice alt gen de atracţie infinită. Puterea ei se va arăta deseori cu atât mai mare în cazul celor care vor să deţină controlul asupra tuturor aspectelor din viaţa lor. Dorinţa de a te pierde în ceva, nu neapărat în cineva, există într-o formă sau alta la fiecare, depinde însă de intensitatea ei şi de ceea ce o poate declanşa. La un moment dat oricine este obosit de o anume rutină din viaţa sa şi vrea o schimbare majoră cu orice preţ, atunci se expune şi urmează, fără să-şi dea seama de ce, sau cum, calea fascinaţiei. Ceea ce urmează să descopere, abandonându-se unei plăceri care îl devorează, îl poate duce la dependenţă sau la independenţă, relativă ori totală,  în funcţie de gradul său de discernământ sau de evoluţie.

Lilith nu propune vreodată experienţe întâmplătoare, oricât de neverosimile ar părea acestea. Ea cunoaşte slăbiciunile majore ale fiecăruia, dar şi potenţialul pe care poate să-l exprime. Uneori drumul către manifestarea unui potenţial neaccesat trece, paradoxal sau nu, chiar printre furcile gaudine ale unor foarte mari slăbiciuni. Luna Neagră se adresează de multe ori întunericului din noi fiindcă ştie că tocmai de acolo va ţâşni lumina. Ea are chiar rolul unei găuri negre, a unui fel de vid care condensează la maximum tot ceea ce a existat în vieţile anterioare ale unui nativ. Este cumva precum rezervor karmic de potenţialităţi ascunse, neexploatate, care îşi caută prilejul optim de a-şi revela prezenţa şi de a se pune în mişcare. De aceea, iată, Lilith nu acţionează doar în raport cu condiţionările vieţii prezente, ci semnalează, întotdeauna, acumularea, de la o încarnare la alta, a unor tipare ce trebuie la un moment dat eliminate, cu orice preţ.

Lilith este izvorul de energie care încearcă să ne reconecteze cu ceea ce ne lipseşte cel mai mult, cu ceea ce noi considerăm a fi paradisul nostru pierdut. Oriunde s-ar afla în astrogramă creează o zonă de atracţie. Se spune că toţi avem o „nebunie” a noastră, iar aceasta va fi cel mai des indicată de poziţionarea Lunii Negre. Nebunia înseamnă a vrea să faci, într-un domeniu de viaţă, ceea ce nu se prea face. Depinde de tine cu ce vei echivala această nebunie sau cum o vei lăsa să te influenţeze.

Lilith înseamnă provocarea de a te autodepăşi, de a trece peste o limită. Experienţele noastre legate de Luna Neagră sunt deseori inevitabile, dar nu ştim că noi am dorit acest lucru. Lilith înseamnă acea cunoaştere de care nu am vrut, multă vreme să ţinem seama, dar care este inserată în noi, în inconştientul nostru.  Pentru fiecare a existat cândva un fruct interzis din care am gustat şi va trebui la un moment dat să experimentăm consecinţele acestui gest, căci am primit ceva, ceva unic. Da, Lilith evidenţiază ceea ce ne conferă caracterul de unicitate, de irepetabil.

Luna Neagră creează un vârtej în punctul în care se află, iar noi ne vom trezi în mijlocul lui de mai multe ori pe parcursul vieţii, iar aspectele pe care le face cu  unele planete şi casele prin care trece ne vor da indicaţii cu privire la ceea ce ni s-ar putea întâmpla sau la trăirile de care am putea avea parte. Nu este exclus ca în anumite situaţii să simţim că suntem covârşiţi de intervenţia sa, că este prea mult, că ne înecăm chiar, că nu ştim ce să facem, dar, pe măsură ce efectele acesteia se vor diminua, s-ar putea ca, după un timp, să constatăm că acţiunea Lunii Negre a însemnat un catharsis, de fapt, o eliberare, o uluitoare descoperire de sine, o trezire la ceva nou şi benefic, legătura cu o experienţă de care n-am fi vrut sub nici o formă să ne privăm.

Drumul spre rai trece prin iad, am putea spune, iar, însă aici nu este vorba de un iad precum greoiul rai plutonian, care, deşi duce la transformări profunde, ne poate, în anumite condiţii, topi aproape total speranţele, înainte de a ne regenera. Nu, Lilith, oricât de surprinzător sau de dureros ar interveni, îţi oferă  un însoţitor important în timp ce pare a-ţi lua răsuflarea, şi anume intuirea rapidă a resurselor de care dispui. Ai totul, strigă ea, lovindu-te cu forţă în puncte de mare sensibilitate, nu te lăsa, uite ce ai, ai aceasta, ai aceea…..Este intuiţia care ţâşneşte din neant. O intuiţie atât de mare, încât poate speria, dacă nu eşti pregătit şi, fiindcă te sperie, de cele mai multe ori  nu o laşi să devină o calitate permanentă a ta, o negi şi astfel şi o pierzi, la fel de repede pe cât ai primit-o.

Lilith, dacă găseşte în tine terenul favorabil, te ajută să vezi dincolo de aparenţe, chiar şi dincolo de moarte, este pregnant şi pozitiv aspectată în horoscopul vizionarilor, clarvăzătorilor, mediumuri-lor. La fel, ajută la renaşterea spiritului şi la dezvoltarea conştiinţei de sine.

Toate acestea însă doar dacă găseşte în tine, oricât de camuflată, oricât de firavă aspiraţia către mai mult sau către altceva, căci altfel…Influenţa lui Lilith în domeniul său (zodie sau casă astrologică) distruge totul, posesii, relaţii cu oamenii, păreri preconcepute, puncte false de susţinere şi de motivare etc. Lilith reprezintă absolutul în manifestarea sa, fără nici o cenzură. Marile şi importantele eşecuri ale vieţii apar atunci când refuzi să fii ceea ce eşti (cu adevărat) şi începi să imiţi şi să iei de la alţii.

Luna Neagră nu are nimic de-a face cu logica, convenţiile şi convenienţele, legile şi statutele, nu respectă, ci, dimpotrivă, dispreţuieşte aşa ceva, ea se ambiţionează să dinamiteze exact condiţionările care te împiedică să fii autentic. Orice persoană care a ajuns într-o poziţie înaltă prin minciună, înşelătorie, manipulare va face cunoştinţă cu Lilith într-un mod mai mult decât de coşmar şi s-ar putea să nu primească vreo şansă de a se redresa, nu în viaţa aceasta.

Ca să revenim la mit, Lilith nu va respecta niciodată un dumnezeu fals şi o ordine impusă forţat şi superficial, ea cunoaşte adevărul despre fiecare şi ştie care îi sunt încercările cele mai folositoare.Se va revolta ori de câte ori îţi impui un lucru pe care nu l-ai conştientizat suficient, doar fiindcă l-ai văzut funcţionând la alţii. Reiau astfel o idee deja expusă, dar importantă, Luna Neagră te întreabă mereu ce este mai important, să te identifici cu un colectiv şi conduitele sale, oricât de nedrepte, limitative, împovărătoare, sau să îţi dezvolţi eu-l individual. Desigur, răspunsul îl va da gradul de evoluţie al fiecăruia. Luna Neagră propune, tu alegi. O persoană obişnuită tinde să evite casa lui Lilith şi testul propus de aceasta, una evoluată însă înţelege că acest test este fundamental şi reprezintă o rampă de lansare. Pentru cei mai mulţi acţiunea lui Lilith va fi bulversantă şi inexplicabilă, se vor simţi pedepsiţi şi vor acuza Divinul de nedreptate. Aceştia nu pot vedea perspectiva amplă a lucrurilor şi promisiunea (curcubeului) de după furtună.

O fiinţă aflată pe calea spirituală îşi asumă problemele create de Lilith la nivelul planetei pe care o aspectează sau a casei în care a ajuns. Dacă insişti, cu convingere, în ceea ce vrei să faci, Lilith devine prietenul tău şi transformă imposibilul în posibil. Poate fi, în unele cazuri, asimilată intervenţiei miraculoase. De fapt, Lilith intervine pozitiv în viaţa ta atunci când ai îndrăznit să ieşi din tiparele tale obişnuite, sau apare atunci când ai făcut o mare prostie, propunându-ţi o soluţie paradoxală, care implică un sacrificiu. Dacă eşti în stare să-l faci, te salvezi, dacă nu….

Casa lui Lilith este casa în care poţi greşi cel mai mult şi unde poţi suferi, la fel, simbolizează o necesitate corespunzătoare zodiei, înseamnă că nu ai valorificat suficient sau cum trebuie calităţile aferente acesteia.

Să lămurim un aspect fundamental legat de Luna Neagră, ea ştie care sunt aşteptările tale şi ceea ce îţi creează, în general, confort, este informată asupra zonei tale de comoditate şi, atunci, îşi pregăteşte tot arsenalul necesar pentru a-ţi arăta că nu stăpâneşti, de fapt, circumstanţele şi că, cel mai probabil, te-ai blocat într-o inerţie care nu serveşte mersului tău înainte, vizat dintotdeauna de ceea ce noi numim sufletul omului, sau recipientul esenţei divine. Eşti pe o cale paralelă, creată de reflexele tale mentale, eşti pe un drum nerecunoscut de Univers şi atunci acesta ia măsuri, o deleagă pe Lilith să facă ceva. Şi, acum e acum, în zona sa de influenţă, aceasta ea nu va întreprinde demersul pe care te aştepţi tu să-l întreprindă, nu va acţiona conform, ci total invers aşteptărilor tale. Confruntat cu experienţa lilith-iană nu vei putea spune niciodată „ştiam,” dacă nu te afli cumva pe un vârf al evoluţiei, unde nu te mai poate ajunge nici un potop al vieţii.

Lilith inversează lucrurile, perverteşte, aparent, orice, dar este o reală necesitate, la fel ca şarpele biblic, deschide ochii, te obligă să vezi şi să inventezi ceva, apelând la resursele tale nebănuite, să te „re-creezi” pentru a face faţă unei situaţii incredibile. Este strâns legată de cunoaşterea la un nivel superior.  Lilith nu garantează nimic, este doar un declanşator al energiei, de tine depinde ce faci cu aceasta. Forţa creatoare vine din polarizarea energiei elementale în care se află Lilith. Când stăpâneşti această forţă, conştientizând-o, atunci ea devine Kundalini Shakti, principiul de evoluţie. Lilith este cea mai „performantă” formă de eliberare karmică. După ce ai trecut testul lui Lilith, dacă l-ai trecut cu bine, ajungi să experimentezi adevărata maturitate (a firii) şi să te bucuri de ea, s-ar putea să devii tu deţinătorul înţelepciunii pe care acum o cauţi la alţii.

Contactează astrologul pe care-l simţi potrivit pentru a-ţi da măcar o idee despre ceea ce înseamnă sau poate însemna Lilith pentru tine personal, este la fel de important ca a afla despre testele saturniene sau influenţa nodurilor lunare! Ar fi păcat să treci (şi) prin viaţa asta fără să ştii de ce.